Mirunii. Reguli de buna practica (III)

Mirunii citesc “No logo”. Pentru miruni, No logo e legitimarea aproape stiintifica a crezurilor lor antiglobalizare. Acum, societatea de consum nu mai e doar combatuta (gest cam punk), ci e criticata. 

Cum sa NU scrii o cronica

Nefericita idee a avut Petru Popescu, atunci cand, la sfarsitul anilor '60 si-a intitulat Prins romanul de debut. Reeditata recent  intr-o colectie ieftina, cartea a intrat in atentia acelei parti de blogosfera unde Promovarea Valorilor Culturale e invocata la fiecare doua propozitii, in ciuda scriiturii indoielnice.

Ricky (Franţa, 2009)

Katie, protagonista celui mai recent film al lui Francois Ozon, lucrează într-o fabrică de chimicale şi îşi creşte singură fetiţa, pe nume Lisa. Cele două trăiesc într-un apartament mic dintr-un bloc semicircular, extrem de modest (şi surprinzător de similar cu o clădire pseudo-luxoasă din Mănăştur). În mod previzibil, Katie cunoaşte un bărbat, pe spaniolul Paco, pe care Lisa îl respinge. Katie rămâne însărcinată şi Paco se mută împreună cu ele.

Greenberg (SUA, 2010)

Greenberg e cel mai lucid dintre filmele lui Noah Baumbauch despre albii middle-class spoliati de curentele solipsiste din anii 80-90 (shoegaze, de exemplu) si care, ajunsi la peste 40 de ani, se confrunta cu aceleasi probleme pe care le aveau la 20: conflictele cu parintii, incapacitatea de a lega prietenii si de a sustine familii, spectrul ratarii intelectuale.

Angst (Olanda, 2009)

Michiel van Erp şi-a intitulat documentarul oarecum impropriu „Angst”. Nu e un film despre anxietate – în niciun caz în registrul celor de pe Discovery sau National Geographic – ci despre şase olandezi a căror viaţă e marcată de tulburări de anxietate şi de încercarea de a le depăşi. În loc de profesori universitari care definesc gesticulând câte un concept sau de animaţii care încearcă să ne uşureze înţelegerea vreunei teorii, „Angst” ne arată oameni care povestesc.

Mirunii. Reguli de buna practica (II)

1.In intervalul 2009-2012, mirunii poarta palarii. Sursele de inspiratie sunt multiple: imaginarul noir, vestimentatie tiganeasca, la belle epoque, boema metropolitana saizecista (NY, Londra- doar sunt albume foto ieftine de la Taschen cu respectiva epoca). La fel ca tenisii si gentile tip postas, si palariile sufera de epidemia mirunica de imprimeuri si insigne, de la Snoopy la one linere din Jason Mraz sau Salman Rushdie

Cum sa NU scrii despre animale

Impozant, fara a fi increzut; puternic, curajos dar fara a fi crud. Lupuşor avea toate calitatile unui om, mai putin viciile lui.

In continuare, o serie de perle adunate de pe site-urile asociatiilor care salvaza si dau spre adoptie catei sau pisici.

Caravana cinematografică – coloana sonoră (?)

Nu am ţinut neapărat să mă duc la TIFF şi nici să văd în premieră Caravana cinematografică a lui Titus Muntean. Însă, din motive clare (mie) am ajuns să parcurg cele 140 de minute ale filmului cu mult interes.

„Mamă, hai acasă că tata pleacă-n Iraq!” Casanova: identitate feminină (România, 2010)

„Casanova” al lui Marius Th. Barna democratizează filmul românesc. Toate personajele sunt secundare, actorii sunt şterşi, montajul e la nivel de amatori. Filmul mizează totul pe clişee, nedepăşind profunzimea ştirilor sau a bârfelor între gospodine. Nimic pretenţios în acest film: nici măcar o poveste clară.

Jurnalul National si melodrama ecologica

Cu ceva timp in urma Jurnalul National a desfasurat campania ecologica Descopera Romania. Motivul, descris in materialul introductiv: reporterii doreu sa atace duşmanii naturii. Perfizi ca nişte limbrici, insistenţi ca nişte vîrcolaci cu dinţi ascuţiţi şi limbi lipicioase, acestia se pisa suspinînd de mulţumire, la poalele Peşterii Sfîntului Casian al Dobrogei.